Confesiuni Sfantul Augustin

De Dialectica

I first became interested in De dialectica in 1966, while I was doing re search on Augustine's knowledge of logic. At the time I made a transla tion of the Maurist text and included it as an appendix to my doctoral dissertation (Yale, 1967). In 1971 I thoroughly revised the translation on the basis of the critical text of Wilhelm Crecelius (1857) and I have re cently revised it again to conform to Professor Jan Pinborg's new edition. The only previously published translation of the whole of De dialectica . is N. H. Barreau's French translation in the Oeuvres completes de Saint Augustin (1873). Thomas Stanley translated parts of Chapters Six and Nine into English as part of the account of Stoic logic in his History of Philosophy (Pt. VIII, 1656). I offer De dialectica in English in the hope that it will be of some interest to historians of logic and of the liberal arts tradition and to students of the thought of Augustine. In translating I have for the most part been as literal as is consistent with English usage. Although inclusion of the Latin text might have justified a freer translation, for example, the use of modern technical terms, it seemed better to stay close to the Latin. One of the . values in studying a work such as De dialectica is to see familiar topics discussed in a terminology not so familiar. In the translation I follow these conventions.

In God's Underground

Iubirea la Sfantul Augustin

Ediție și eseu interpretativ de Joanna Vecchiarelli Scott și Judith Chelius Stark Traducere de Georgeta- Anca Ionescu Iubirea la Sfântul Augustin este teza de doctorat scrisă de Hannah Arendt în 1929 sub îndrumarea lui Karl Jaspers. Folosindu-se de o hermeneutică cu influență heideggeriană, ea își propune să evidențieze și să lămurească ideile despre iubire sădite în adâncul operei lui Augustin. Astfel, autoarea discută trei teme majore: iubirea înțeleasă ca dorință, iubirea aproapelui și iubirea din relația dintre om și creator, scoțând astfel la iveală toată bogăția și complexitatea teologiei și filozofiei lui Augustin, un gânditor aflat în echilibru între două lumi, cea greacă și cea creștină. Dragostea, dorința, singurătatea, fericirea, bucuria, caritatea, lăcomia, credința, viața, moartea, frica, iubirea de aproapele și iubirea de Dumnezeu sunt doar câteva dintre conceptele discutate în lumina gândirii augustiniene și în vederea explicării scopului ultim al ființei umane: fericirea. „O revelație ce ne obligă să reconsiderăm interpretarea tradițională a operei lui Arendt.“ — Kirkus Reviews „Cartea este o reușită admirabilă, indiferent dacă suntem interesați de gândirea lui Arendt, de teologia lui Augustin sau de fenomenul modernității.“ — Journal of Religion „Teza lui Arendt este un text fascinant și important. Recomand această carte celor interesați de istoria intelectuală în general și de gândirea lui Arendt în particular.“ — JEFFREY C. ISAAC „Răul de care frica ne face să ne ferim e orice ne amenință fericirea, fericire care constă în a poseda binele. Câtă vreme dorim lucruri lumești, ne aflăm permanent sub această amenințare, iar frica de a pierde corespunde întotdeauna dorinței de a avea. Bunurile lumești apar și pier independent de om, care e înlăn?uit de ele prin dorința sa. Permanent legați, prin dorință și frică, de un viitor plin de incertitudini, văduvim fiece clipă din prezent de liniștea sa, de semnificația sa intrinsecă, de care nu suntem în stare să ne bucurăm. Și astfel viitorul năruie prezentul.“ — HANNAH ARENDT