Revista Golan #3

Tema acestui număr? Neironic. Începem cu secțiunea de carte, unde Cristina Ștefan ne recomandă Mă gândesc să-i pun capăt, de Iain Reid, urmată de un fragment în avanpremieră din aceeași carte. Urmează „Când trupul spune nu pentru ca tu să spui da”, o recomandare de psihologul Iulia Sidon, apoi îndemnul lui Mihail Vakulovski de a citi „Povești de vară”, de Mieko Kawakami. De la carte trecem la film, unde Răzvan Mirică semnează „Ciorbă & Chill. Mă uit la filme românești în mod neironic” și poposim pe scenă, cu Bianca Tămaș, care ne spune că „Locul manelelor e și în teatru, la fel ca în viața românilor”. De pe scena de teatru coborâm în politică și o facem cu o afirmație controversată a lui Cosmin Iliescu, așa cum v-a obișnuit: „Să credem în AUR!” — în tandem cu analiza făcută de Dan Nicu și intitulată „Luatul la mișto, arma preferată în războiul psihologic al Rusiei”, care astfel încheie subiectele temei ediției.
Suplimentar și cel puțin la fel de relevant: „Șansele de dezvoltare a unei țări în care cheltuielile publice depășesc 93% din bugetul de stat”, argumentat de economistul Adrian Popa; un interviu pe care Anna Cândea l-a luat Laviniei Chițu, singura traducătoare de muzică în limbaj mimico-gestual pe care o are România, despre provocările extraordinare ale meseriei sale; Anca Zaharia a avut o teorie despre tatuajele făcute în pandemie, așa că l-a provocat la discuții pe tattoo artistul Cosmin Jalbă, de la Kronstadt Ink din Brașov; în încheiere, un interviu realizat de Bianca Tămaș cu fotograful Vlad Braga în secțiunea de manifest #fotoGOLAN, pentru o reancorare vizuală în realitatea noastră cea de toate zilele și paradoxul existenței.