Lucian Vasiliu se deosebește de majoritatea poeților mai tineri de azi, el nu este un experimentalist frivol ca atâția, ci un devotat al esenței... (Mihai Ursachi, Opinia Studențească, Iași, 1977)
Lucian Vasiliu și-a creat un univers propriu, populat cu personaje enigmatice și cu o mitologie stranie, în care se recunoaște o lume împărțită dilematic între nostalgia spiritualității absolute și tentația experienței purificatoare. (Radu G. Țeposu, Tribuna României, București, 1984)