Eugeniu Coseriu spunea - cu un dozaj bine calculat de seriozitate si umor - ca lingvistii nu trebuie sa uite niciodata ca limbajul exista prin si pentru vorbitori, si nu prin si pentru lingvisti. Volumul de fata nu se adreseaza asadar doar lingvistilor si studentilor de la facultatile umaniste - desi acestia din urma sint primii lui destinatari -, ci tuturor celor fascinati de uimitoarea diversitate lingvistica a planetei pe care o locuim. Cind, unde si cum a aparut limbajul vocal articulat, ca trasatura definitorie a fiintei umane? A existat o singura limba-mama a omenirii, din care apoi s-au format celelalte, sau aparitia limbajului a avut loc simultan in mai multe puncte ale globului? Cum reuseste limbajul, sub forma concreta a limbilor, sa tezaurizeze mii de ani de experiente si moduri de a gindi, de a simti, de a vedea lumea inconjuratoare ale oamenilor care au vorbit si vorbesc aceste limbi? Care sint noile tendinte in teoria si practica clasificarii genealogice a limbilor lumii, provenind mai ales din corelarea cu unele descoperiri recente in domenii precum paleoantropologia, arheologia si genetica ADN-ului? Alaturi de incercarea de a raspunde la aceste intrebari, in volum sint rezumate toate tipurile de clasificari existente, cu detalierea perspectivei lingvisticii integrale asupra tipologiei lingvistice si e actualizata imensa bibliografie a domeniului cu titluri aparute in ultimul sfert de secol. Cartea contine si un tabel alfabetic cu peste 400 dintre cele mai importante sau mai interesante limbi ale lumii: istorie, geografie, statut sociolingvistic, clasificari genealogice si clasificari tipologice, scriere. Alte anexe cuprind diferite date statistice precum si o lista a tuturor statelor lumii cu limbile lor oficiale, nationale si regionale.
Dorel Finaru