Operînd constant cu un limbaj poetic de un rafinament aparte, dar schimbându-şi intermitent “măştile” Aureliu Busuioc îşi orchestrează notaţiile lirice - inspirate stilistic din clasicismul luterar antic, din Minulescu şi alţi simbolişti, din ironia şi detaşarea postmodernistă - în cîteva registre preferate, surprinse şi în acest volum anologic: solemn şi patetic, meditativ şi melancolic, ludic şi ironic, maliţios şi satiric.
Într-o scurtă prefaţă autorul ne descifrează ce conotaţie are acest punct în titlu. Ce vre-a să mai însemne acest Punct? – se întreabă autorul. Şi tot El ne răspunde: Ca gen literar – după aparenţe s-ar cere la poetică, insist însă să fie trecut la memoralistică. Pentru că fiecare vers, rimat sau nu, a fost la vremea lui, parte dintr-o biografie veselă sau tristă, brutală şi docilă, ironică şi aiurită, dar mereu chinuită de aleanul unui zbor nicicînd împlinit...
Punct
